Borelioza Lyme
Semne si simptome
1. Stadiul de infectie localizata.
Perioada de incubatie a acestei boli este de maxim o luna de zile ; dupa aceasta perioada, la locul muscaturii de capusa va aparea eritemul migrator ; leziunea are initial un aspect macular sau papular ; ulterior, aceasta se va extinde progresiv si si va capata un aspect inelar, de dimensiuni apreciabile, avand marginea externa de culoare rosiatica.
Deoarece capusele au dimensiuni foarte mici, in majoritatea cazurilor, pacientii nu isi vor aminti despre momentul exact in care s-a produs muscatura ce a condus la inocularea infectiei in organism ; dupa o anumita perioada de evolutie, centrul lezional se poate indura, prezentand aspecte de necroza. Leziunile incipiente se pot localiza oriunde pe suprafata pielii, insa cel mai frecvent leziunile tegumentare apar la nivelul coapsei, in regiunea inghinala sau axilara. La palpare, leziunea tegumentara este calda, si nu genereaza durere locala. Manifestarile incipiente de boala, pot varia functie de subspecia de capusa, care a contribuit la inocularea infectiei.
2. Stadiul de infectie diseminata.
Asa cum am precizat, in decurs de cateva saptamani de la aparitia eritemului migrator, infectia va disemina catre alte organe, pe cale hematogena ; aceste persoane vor prezenta leziuni inelare secundare ale pielii, care seamana izbitor de mult cu leziunile de debut. Alte simptome prezente la acesti pacienti : dureri severe la nivelul extremitatii cefalice (cefalee), redoare a cefei, febra, frisoane, dureri musculare cu caracter migrator, dureri articulare, fatigabilitate si stare generala alterata.
Mult mai rar, pot aparea urmatoarele manifestari patologice : adenopatie generalizata (marirea de volum a statiilor ganglionare satelite), marirea de volum a splinei (splenomegalie), hepatita (inflamatie a ficatului, de diferite etiologii), congestie orofaringiana (gat rosu si inflamat), tuse seaca (fara expectoratie), conjunctivita (inflamatia membranei conjuctivale, de la nivelul globului ocular), irita, sau chiar marirea de volum a testiculelor. Notam faptul ca, semnele si simptomele din perioada precoce a bolii, au cel mai adesea un caracter intermitent si schimbator ; fatigabilitatea si letargia se numara printre semnele constante de boala. La pacientii care nu primesc tratament, semnele si simptomele precoce, se vor ameliora in decurs de cateva saptamani.
In unele cazuri de boala, semnele de iritatie meningeala se pot manifesta timpuriu, asociindu-se cu prezenta si evolutia eritemului marginal ; cu toate acestea, semnele meningeale nu au putut fi corelate cu anumite modificari ale celularitatii lichidului cefalorahidian sau cu prezenta anumitor semne neurologice obicetive. Daca nu se instituie un tratament adecvat, dupa cateva saptamani sau luni de evolutie a bolii, mai putin de o cincime dintre pacienti vor dezvolta semne evidente de afectare neurologica – meningita, semne de nevrita craniala, semne de paralizie faciala bilaterala, semne de radiculopatie motorie, semne de radiculopatie senzoriala, mononevrite, sau semne de mielita.
In cele mai multe cazuri, tipic, pacientul prezinta simptome de afectare meningeala, insotite de semne evidente de paralizie faciala, si semne de radiculoneuropatie periferica ; in astfel de cazuri, celularitatea lichidului cefalorahidian este modificata (pleiocitoza = un numar mai mare de celule ale sistemului imunitar, decat in mod obisnuit – limfocite), cantitatea de proteine de la acest nivel este si ea crescuta, in timp ce concentratia de glucoza se pastreaza in limite normale. Durerea radiculara apare prima, apoi survine modificarea celularitatii lichidului cefalorahidian ; semnele de meningita si encefalita pot fi absente ; semnele acute neurologice vor aparea in cateva luni de la inocularea infectiei, ulterior, boala neurologica cronicizandu-se.
Tot in decurs de cateva luni de la declansarea infectiei, mai putin de o zecime dintre pacienti vor dezvolta semne de afectare cardiaca – bloc atrioventricular gradul I, bloc atrioventricular cu perioade Wenckebach, sau bloc atrioventricular complet. In unele cazuri, afectarea cardiaca poate imbraca un caracter difuz – modificari subtile ale electrocardiogramei (EKG), disfunctie ventriculara stanga, sau chiar cardiomegalie si pericardita. Semnele de afectarea cardiaca se desfasoara doar in decurs de cateva saptamani, dupa care vor disparea, insa pot recidiva. In literatura medicala de specialitate, a fost raportat un caz de borelioza, care s-a complicat cu cardiomiopatie cronica.
In stadiu de infectie diseminata a bolii, frecvent se pot manifesta si durerile musculo-scheletale – este vorba mai ales de o durere articulara cu caracter migrator, care nu este insotita de marirea de volum a articulatiei ; durerile mai pot aparea si la nivelul tendoanelor, muschilor sau oaselor ; atunci cand apare, durerea musculo-scheletala dureaza de obicei cateva ore, sau se poate prelungi chiar si cateva zile.
3. Stadiul de infectie persistenta.
Daca in decurs de cateva luni de la debutul infectie nu se instituie un tratament eficient, mai mult de jumatate dintre pacienti vor dezvolta semne evidente de artrita ; in mod tipic, apar atacuri de artrita, intermitente, ce afecteaza mai ales articulatiile mari – in special articulatia genunchiului ; durerea articulara se manifesta pe perioada a catorva saptamani sau luni de zile. Articulatiile mici pot fi si ele afectate, mai ales in timpul atacurilor precoce de artrita. La un numar considerabil dintre acesti pacienti, afectarea articulatiilor se cronicizeaza, conducand in final la distructii cartilaginoase si osoase – pacientii la care pot aparea distructiile osoase si cartilaginoase, prezinta anumite particularitati ale complexului major de histocompatibilitate (alelele HLA-DR4) .
Pacientii cu afectare articulara, prezinta in medie, un numar de 25. 000 lecucocite pe fiecare milimetru cub de lichid articular, majoritatea acestor leucocite fiind polimorfonucleare neutrofile. Informatiile de laborator indica negativarea testelor de detectie a factorului reumatoid si a anticorpilor antinucleari. Analizele anatomopatologice, ale fragmentelor de tesut de la nivelul sinovialei, indica prezenta depozitelor de fibrina, hipertrofie viloasa, proliferare vasculara si prezenta unui infiltrat inflamator masiv, cu limfocite si plasmocite.
Afectarea neurologica cronica, se poate instala mult mai rar, dupa o perioada mai idelungata de la inocularea infectiei ; de obicei, afectarea neurologica cronica survine in urma unor lungi perioade de infectie latenta (este vorba de luni de zile) : encefalopatie cu semne neurologice minime insotita de tulburari de memorie, tulburari de dispozitie sau tulburari ale somnului ; polineuropatia axonala reprezinta o alta manifestare a tulburarilor neurologice cronice, manifestata sub forma paresteziilor distale (amorteli) sau sub forma durerilor cu origine la nivelul radacinilor nervilor spinali ; in cazul acestor pacienti, analizele lichidului cefalorahidian pot fi in limite normale, insa examenele neurologice vor releva cel mai adesea prezenta tulburarilor de memorie.
Electromiografia (explorare functionala, care consta in culegerea si analiza biocurentilor generati de catre activitatea musculara – culegerea bipotentialelor se realizeaza cu ajutorul unor electrozi speciali conceputi) realizata la pacientii cu polineuropatie va pune in evidenta prezenta unor tulburari extensive ale segmentelor distale si proximale ale nervilor periferici. In cadrul boreliozei Lyme pot aparea tulburari neurologice severe : leucoencefalita sau encefalomielita – situatii in care, pacientul poate prezenta parapareze spastice, disfunctii ale neuronilor motori centrali, precum si leziuni la nivelul substantei albe din regiunea ventriculilor cerebrali. Toate aeste tulburari neurologice cronice, care pot aparea in cadrul bareliozei Lyme cu evolutie latenta si prelungita, amintesc de manifestarile instalate in cadrul neurosifilisului tertiar.
Ca si manifestare cutanata, tardiva a acestei boli, amintim de acrodermita cronica atrofica – acrodermita, desemneaza o serie de leziuni cutanate, aparute la nivelul extremitatilor organismului uman. Acrodermita cronica atrofica afecteaza mai ales femeile de varsta a treia ; leziunile se dispun mai ales la nivelul mainilor si picioarelor ; ele se instaleaza treptat, in cadrul evolutiei indelungate a bolii si capata un caracter sclerotic sau atrofic dupa o perioada de cativa ani de evolutie.
Perioada de incubatie a acestei boli este de maxim o luna de zile ; dupa aceasta perioada, la locul muscaturii de capusa va aparea eritemul migrator ; leziunea are initial un aspect macular sau papular ; ulterior, aceasta se va extinde progresiv si si va capata un aspect inelar, de dimensiuni apreciabile, avand marginea externa de culoare rosiatica.
Deoarece capusele au dimensiuni foarte mici, in majoritatea cazurilor, pacientii nu isi vor aminti despre momentul exact in care s-a produs muscatura ce a condus la inocularea infectiei in organism ; dupa o anumita perioada de evolutie, centrul lezional se poate indura, prezentand aspecte de necroza. Leziunile incipiente se pot localiza oriunde pe suprafata pielii, insa cel mai frecvent leziunile tegumentare apar la nivelul coapsei, in regiunea inghinala sau axilara. La palpare, leziunea tegumentara este calda, si nu genereaza durere locala. Manifestarile incipiente de boala, pot varia functie de subspecia de capusa, care a contribuit la inocularea infectiei.
2. Stadiul de infectie diseminata.
Asa cum am precizat, in decurs de cateva saptamani de la aparitia eritemului migrator, infectia va disemina catre alte organe, pe cale hematogena ; aceste persoane vor prezenta leziuni inelare secundare ale pielii, care seamana izbitor de mult cu leziunile de debut. Alte simptome prezente la acesti pacienti : dureri severe la nivelul extremitatii cefalice (cefalee), redoare a cefei, febra, frisoane, dureri musculare cu caracter migrator, dureri articulare, fatigabilitate si stare generala alterata.
Mult mai rar, pot aparea urmatoarele manifestari patologice : adenopatie generalizata (marirea de volum a statiilor ganglionare satelite), marirea de volum a splinei (splenomegalie), hepatita (inflamatie a ficatului, de diferite etiologii), congestie orofaringiana (gat rosu si inflamat), tuse seaca (fara expectoratie), conjunctivita (inflamatia membranei conjuctivale, de la nivelul globului ocular), irita, sau chiar marirea de volum a testiculelor. Notam faptul ca, semnele si simptomele din perioada precoce a bolii, au cel mai adesea un caracter intermitent si schimbator ; fatigabilitatea si letargia se numara printre semnele constante de boala. La pacientii care nu primesc tratament, semnele si simptomele precoce, se vor ameliora in decurs de cateva saptamani.
In unele cazuri de boala, semnele de iritatie meningeala se pot manifesta timpuriu, asociindu-se cu prezenta si evolutia eritemului marginal ; cu toate acestea, semnele meningeale nu au putut fi corelate cu anumite modificari ale celularitatii lichidului cefalorahidian sau cu prezenta anumitor semne neurologice obicetive. Daca nu se instituie un tratament adecvat, dupa cateva saptamani sau luni de evolutie a bolii, mai putin de o cincime dintre pacienti vor dezvolta semne evidente de afectare neurologica – meningita, semne de nevrita craniala, semne de paralizie faciala bilaterala, semne de radiculopatie motorie, semne de radiculopatie senzoriala, mononevrite, sau semne de mielita.
In cele mai multe cazuri, tipic, pacientul prezinta simptome de afectare meningeala, insotite de semne evidente de paralizie faciala, si semne de radiculoneuropatie periferica ; in astfel de cazuri, celularitatea lichidului cefalorahidian este modificata (pleiocitoza = un numar mai mare de celule ale sistemului imunitar, decat in mod obisnuit – limfocite), cantitatea de proteine de la acest nivel este si ea crescuta, in timp ce concentratia de glucoza se pastreaza in limite normale. Durerea radiculara apare prima, apoi survine modificarea celularitatii lichidului cefalorahidian ; semnele de meningita si encefalita pot fi absente ; semnele acute neurologice vor aparea in cateva luni de la inocularea infectiei, ulterior, boala neurologica cronicizandu-se.
Tot in decurs de cateva luni de la declansarea infectiei, mai putin de o zecime dintre pacienti vor dezvolta semne de afectare cardiaca – bloc atrioventricular gradul I, bloc atrioventricular cu perioade Wenckebach, sau bloc atrioventricular complet. In unele cazuri, afectarea cardiaca poate imbraca un caracter difuz – modificari subtile ale electrocardiogramei (EKG), disfunctie ventriculara stanga, sau chiar cardiomegalie si pericardita. Semnele de afectarea cardiaca se desfasoara doar in decurs de cateva saptamani, dupa care vor disparea, insa pot recidiva. In literatura medicala de specialitate, a fost raportat un caz de borelioza, care s-a complicat cu cardiomiopatie cronica.
In stadiu de infectie diseminata a bolii, frecvent se pot manifesta si durerile musculo-scheletale – este vorba mai ales de o durere articulara cu caracter migrator, care nu este insotita de marirea de volum a articulatiei ; durerile mai pot aparea si la nivelul tendoanelor, muschilor sau oaselor ; atunci cand apare, durerea musculo-scheletala dureaza de obicei cateva ore, sau se poate prelungi chiar si cateva zile.
3. Stadiul de infectie persistenta.
Daca in decurs de cateva luni de la debutul infectie nu se instituie un tratament eficient, mai mult de jumatate dintre pacienti vor dezvolta semne evidente de artrita ; in mod tipic, apar atacuri de artrita, intermitente, ce afecteaza mai ales articulatiile mari – in special articulatia genunchiului ; durerea articulara se manifesta pe perioada a catorva saptamani sau luni de zile. Articulatiile mici pot fi si ele afectate, mai ales in timpul atacurilor precoce de artrita. La un numar considerabil dintre acesti pacienti, afectarea articulatiilor se cronicizeaza, conducand in final la distructii cartilaginoase si osoase – pacientii la care pot aparea distructiile osoase si cartilaginoase, prezinta anumite particularitati ale complexului major de histocompatibilitate (alelele HLA-DR4) .
Pacientii cu afectare articulara, prezinta in medie, un numar de 25. 000 lecucocite pe fiecare milimetru cub de lichid articular, majoritatea acestor leucocite fiind polimorfonucleare neutrofile. Informatiile de laborator indica negativarea testelor de detectie a factorului reumatoid si a anticorpilor antinucleari. Analizele anatomopatologice, ale fragmentelor de tesut de la nivelul sinovialei, indica prezenta depozitelor de fibrina, hipertrofie viloasa, proliferare vasculara si prezenta unui infiltrat inflamator masiv, cu limfocite si plasmocite.
Afectarea neurologica cronica, se poate instala mult mai rar, dupa o perioada mai idelungata de la inocularea infectiei ; de obicei, afectarea neurologica cronica survine in urma unor lungi perioade de infectie latenta (este vorba de luni de zile) : encefalopatie cu semne neurologice minime insotita de tulburari de memorie, tulburari de dispozitie sau tulburari ale somnului ; polineuropatia axonala reprezinta o alta manifestare a tulburarilor neurologice cronice, manifestata sub forma paresteziilor distale (amorteli) sau sub forma durerilor cu origine la nivelul radacinilor nervilor spinali ; in cazul acestor pacienti, analizele lichidului cefalorahidian pot fi in limite normale, insa examenele neurologice vor releva cel mai adesea prezenta tulburarilor de memorie.
Electromiografia (explorare functionala, care consta in culegerea si analiza biocurentilor generati de catre activitatea musculara – culegerea bipotentialelor se realizeaza cu ajutorul unor electrozi speciali conceputi) realizata la pacientii cu polineuropatie va pune in evidenta prezenta unor tulburari extensive ale segmentelor distale si proximale ale nervilor periferici. In cadrul boreliozei Lyme pot aparea tulburari neurologice severe : leucoencefalita sau encefalomielita – situatii in care, pacientul poate prezenta parapareze spastice, disfunctii ale neuronilor motori centrali, precum si leziuni la nivelul substantei albe din regiunea ventriculilor cerebrali. Toate aeste tulburari neurologice cronice, care pot aparea in cadrul bareliozei Lyme cu evolutie latenta si prelungita, amintesc de manifestarile instalate in cadrul neurosifilisului tertiar.
Ca si manifestare cutanata, tardiva a acestei boli, amintim de acrodermita cronica atrofica – acrodermita, desemneaza o serie de leziuni cutanate, aparute la nivelul extremitatilor organismului uman. Acrodermita cronica atrofica afecteaza mai ales femeile de varsta a treia ; leziunile se dispun mai ales la nivelul mainilor si picioarelor ; ele se instaleaza treptat, in cadrul evolutiei indelungate a bolii si capata un caracter sclerotic sau atrofic dupa o perioada de cativa ani de evolutie.
No comments:
Post a Comment